Creșterea păstrăvului

Salmonidele care fac obiectul creșterii la o fermă piscicolă în România, sunt: Pastrav curcubeu, indigen si fantanelpăstrăvul curcubeu, cel indigen și cel fântânel:
Păstrăvul Curcubeu – Oncorhynchus mykiss
Păstrăv Fântânel – Salvelinus fontinalis
Păstravul Indigen – Salmo trutta fario
În România între afacerile piscicole pe primul loc stă creșterea păstrăvului fântânel, dar ponderea cea mai mare o reprezintă creșterea păstrăvului curcubeu.
Creșterea volumului producției de masă de păstrăv, în ultimii 20 de ani, a fost determinată și de înbunătățirea substanțială a nivelului expertizei și a tehnologiei la păstrăvării.
Producția comercială a păstrăvului este corelată cu tendințele de intensificare a metodelor de creștere. Este foarte important menținerea de siguranță a rentabilității în cazul fiecărei ferme piscicole în sistem familial. Din fericire există șifonduri europene dedicate pisciculturii.
În ultimii ani, creșterea păstrăvului curcubeu a devenit cea mai importantă în România, înregistrându-se un nivel semnificativ de producție. Păstrăvii fiind animale cu sânge rece (heterotermice), temperatura corpului lor este aproape egală cu cea a mediului. Sub aspect nutrițional aceast lucru este un criteriu important, deoarece temperatura corpului pâstrâvului este direct legată de metabolismul animalului. Este foarte important să înțelegem acest aspect, deoarece el reflectă cerințele nutriționale și comportamentul de hrănire a păstrăvilor pe o gamă fluctuantă de temperatură.

Păstrăvii sunt animale carnivore, cu o lungime relativ mică a intestinelor. Acest lucru reflectă capacitatea mare de digestie a hranei, lucru important în concepția formulelor eficiente pentru hrană, furaje de calitate superioară. Ritmul de digestie a particulelor de hrană este direct legat de temperatură, cresterea temperaturii reflectând un regim crescut de digestie. Golirea totală a furajului din intestine durează în medie 2 zile.

Stipularea unui criteriu de calitate optimă a apei pentru păstrăvul curcubeu este imposibilă, datorită nivelelor de toleranță diferită. În România, sursele de apă a păstrăvăriilor existente și în construcție îndeplinesc criteriile unei creșteri eficiente a păstrăvului curcubeu cu următorii parametri principali ai calității apei:

  • concetrația de oxigen dizolvat și temperatura sunt direct legate, iar concentrația de oxigen nu este mai puțin de 5mg/L la gura de evacuare a apei, la intrarea apei în sistemele de creștere depășind 10mg/L.
  • temperatura critică pentru păstrăvul curcubeu se înscrie între 0,8 °C si +26 °C, temperatura optimă pentru creștere fiind de 14-16 °C.
  • ph-ul se înscrie între 7,0-8,0.
  • nivelul maxim de amoniac nu trebuie să depășească nivelul de 0,0125 mg/L la un ph de 7,5.
  • CO2 este legat de nivelul ph–ului, și nu trebuie să depășească 10 mg/L.

Ritmul specific de creștere al păstrăvului, care reprezintă procentul zilnic de creștere în greutate, este un factor pe care îl folosim pentru determinarea eficienței în managementul nutrițional al păstrăvăriilor pe care le administrăm. De asemenea suntem preocupați în managementul nutrițional și de coeficiența de conversie a hranei (food conversion ratio) abreviat ca FCR, respectiv cantitatea de furaje de păstrăv care este furnizată în comparație cu câștigul în greutate pentru toată paleta de furaje de păstrăv. Cele două criterii fundamentale SGR si FCR ne pot permite o evaluare brută a performanței eficienței costurilor dintre diferite tipuri de hrană, furaje.

Fermele piscicole din România, de obicei aleg un regim bazat pe o comparație între costuri și calitatea observată a hranei. Când se administrează furaje, avantajele acestora trebuie să fie evidente, sub aspectul înbunătățirii a ritmului de creștere al FCR-lui sau a calității hranei. Calitatea hranei inclusiv ritmul specific de creștere (FCR) permite și un ciclu de producție mai scurt, reprezentând și un risc mai mic pentru fiecare fermă piscicolă.

Autor: Zoltán Jován (cercetător piscicol)